Microbiomul uman

"Fie ca hrana să-ți fie medicament și medicamentul hrană”

Cercetări recente au demonstrat o legătură directă între problemele de sănătate mintală şi stomac, mai precis - importanţa Microbiomului Uman, doarece acesta are Funcţie neuronală adică bacteriile din intestin ne influențează creierul – de aici și legătura cu depresiile și alte boli neurologice (autism, ADHD, Alzheimer, Parkinson etc);

  • 75% din totalul neurotransmițătorilor se formează în sistemul gastro-intestinal;
  • 80% din imunitatea umană este la nivelul intestinului şi depinde direct de microbiom;
  • 95% din hormonii plăcerii în interacţiunea socială (dopamină şi serotonină) se formează în intestine;
  • Oxitocina (hormonal ataşamentului) se produce în intestine de o anumită bacterie;
  • Mare parte din materia primă necesară creării legăturilor neuronale se produce în intestine;
  • Există chiar şi o axă Creier-intestin (Brain-Gut). De exemplu sistemul digestiv are 200 milioane de neuroni şi 1 miliard de celule gliale (este un număr de neuroni asemănător creierului unei pisici), şi este singurul organ din corpul nostru care are propriul sistem nervos şi poate funcţiona independent de creier;

Microbiomul desemnează totalitatea elementelor genetice ale microbilor şi interacţiunile acestora într-un mediu. Conceptul de microbiom a fost elaborat în anul 2001 de Joshua Lederberg, laureat în 1958 al Premiului Nobel pentru microbiologie.

A fost o surpriză pentru ei să găsească că genomul uman cuprinde aproximativ 22.500 de gene. Așa au început să caute şi celelalte gene lipsă. Aşa şi-au îndreptat atenţia către microbiom! Au analizat pielea, nasul, gura, sistemul digestiv și reproducător al oamenilor sănătoşi. Au descoperit că în intestin sunt cam 2 kg de bacterii.

Acest proiect curajos și îndrăzneț al lui Dusko Ehrlich și al echipei sale a dus la nașterea unui proiect intitulat MetaHIT, care reprezintă cel mai înalt nivel al cunoștințelor și cercetărilor actuale în ceea ce privește studiul microbiomului intestinal. Această metodă a permis o evoluție spectaculoasă în caracterizarea diversității genomice și genetice a microbiomului intestinal, prin studierea în detaliu și inventarierea tuturor bacteriilor.

Microbiomul reprezintă un ecosistem vast, de o complexitate extraordinară, care, potrivit estimărilor specialiştilor, conţine între 3,3-9,0 milioane de GENE, comparativ cu genomul uman, care are doar între 20.000 şi 25.000 de gene. Un singur om are în jur de 500.000 de gene diferite în componenţa microbiomului intestinal.

Microbiota include peste 1.000 de specii diferite de bacterii cunoscute şi are o greutate totală de aproximativ 2 kg şi reprezintă între 1-3% din greutatea corpului. Microbiota este considerată un „organ” cu activitate metabolică şi imună distinctă, simbioza dintre microbiota şi celulele umane dând naştere unui veritabil „super-organism” – Hibrid.

Funcţiile generale ale microbiomului uman

Enterotipuri ale Microbiotei umane